Recensământul blestemat. Despre I Paral. 21, 1 (1)

  1.  Două viziuni, o singură istorie

            În 1943, germanul Martin Noth impunea opiniei curente punctul său de vedere prin care Iosua, Judecatorii şi I-IV Regi constituie un complex unitar, redactat sub influenţa teologiei din Deuteronom, de unde denumirea de “istorie deuteronomistă”. Redactată în jurul anului 550 î.Hr.în Palestina (sau în exil, după unii), cărţile reinterpretează istoria din perspectivă teologică, îndepărtându-se vădit de stilul obiectiv al analelor de curte. Regii sunt calificaţi buni sau răi în funcţie de ataşamentul lor faţă de Tora, dar în genere, regalitatea dezamăgeşte. David ocupă cea mai mare parte a istoriei deuteronomiste (este văzut ca regele ideal), iar profeţii capătă un rol esenţial în evaluarea faptelor, intervenind în evoluţia istorică: Gad îl convinge pe David să fugă de Saul (Reg. 22,5), Natan vesteşte continuitatea dinastiei davidice (II Reg.7,1-17), Iona prezice victoria lui Ieroboam al II-lea (IV Reg.14,25)

            I şi II Reg. au format iniţial o singură carte, fiind despărţite pentru prima dată în LXX; în TM se numesc I şi II Sam.( cărţile se atribuiau, după tradiţie câte unui profet important). Se prezintă istoria lui Eli, Samuel şi Saul ( 1-15), ascensiunea lui David la tron ( I Reg. 16- II Reg.8) şi domnia lui David ( II Reg. 9-20; III Reg. 1-2).

            II Reg.21-24 sunt adaosuri inserate în istoria succesiunii la tron a lui David: răzbunarea ghibeoniţilor împotriva urmaşilor lui Saul (21), Psalmul 17 (22), ultimele cuvinte ale lui David (23), istoria locului pentru Templul din Ierusalim, recensământul, profetul Gad, construirea altarului pe ţarina lui Aravna Iebuseul ( 24).

            Scrisă între 400-300 î. Hr. (după unii chiar în sec. III î. Hr.), “istoria cronistă” este denumirea convenţională a unei tetralogii marcate de continuitate cronologică şi de unitate stilistică. Cărţile Ezdra şi Neemia continuă evenimentele din I,II Paralipomena, reluând Edictul din 538 î.Hr. al regelui perşilor, Cirus, referitor la iudei (Ezd.6,3-5).

            Numele de “paralipomena”( gr.παραλειπόμευα ), care înseamnă “cele rămase”, a fost  dat în Septuaginta  cărţilor care cuprindeau unele evenimente lăsate deoparte în I-IV Regi. O altă explicaţie ar fi plasarea lor la sfârşitul canonului, în TM I-II Paral. aflându-se pe ultima poziţie ce încheie grupul “Scrierilor” (Ketubim).

            Cartea I Paral. cuprinde genealogiile de la Adam la  David ( 1-9), urmaşii lui Iuda şi Iacov (Israel) (2-4), ai lui Levi (6), cea mai mare parte fiind dedicată domniei lui David ( 10-29). II Paral. continuă cu domnia lui Solomon şi cu regii din Israel şi din Iuda.

            Istoria cronistă surprinde o evoluţie de la Adam până la Edictul lui Cirus. Autorul nu urmăreşte o istorie propriu-zisă a poporului lui Israel, ci promovează, în spirit polemic, o campanie de propagandă levitică şi davidică. Consacraţi slujirii lui Dumnezeu, urmaşii lui Levi au un rol tot mai bine marcat: doar ei se pot ocupa de transportarea chivotului, moartea lui Uza, care se atinsese de el, chiar cu bună intenţie, pentru a-l sprijini, nefiind deloc întâmplătoare. Obed – Edom la care chivotul este găzduit câteva luni este, pentru cronist, cu siguranţă un levit, cântăreţ şi uşier din tribul lui Core. Lepra lui Osia este o pedeapsă divină, fiindcă acesta îşi asumase atribuţii sacerdotale. Regatul fiind dezbinat, atenţia se mută îndeosebi asupra dinastiei davidice din sud, singura considerată legitimă; regii lui Israel sunt amintiţi doar în măsura în care intră în contact cu cei din sud. O importanţă majoră se acordă Templului din Ierusalim, ca unic sediu legitim al cultului, deci loc privilegiat al prezenţei lui Dumnezeu. Fiecare eveniment istoric este analizat şi explicat teologic.

            Mult mai riguroasă în selectarea evenimentelor decât cea deuteronomistă, istoria cronistă foloseşte genul literar al genealogiilor, după modelul codului preoţesc din Pentateuh. Genealogiile conferă coerenţă structurii şi denotă o conştiinţă a unităţii marcată de naţionalism.

            Prin raportare la istoria deuteronomistă, intenţia celei croniste se poate vedea atât în ceea ce afirmă, cât şi în detaliile omise intenţionat. Se legitimează acum pedeapsa divină ce părea destul de arbitrară în Regi, se trec sub tăcere aspectele negative ale istoriei (de ex., episodul David – Batşeba, Abişag sunamita, luptele dinastice, apostazia lui Solomon), exceptând recensământul iniţiat de David, a cărui relatare e necesară iconomiei cărţii

            Istoria cronistă  renunţă la detaliile mai puţin favorabile, imprimând un stil sobru şi accentuând rolul preoţilor şi corespondenţele dintre istoria îndepărtată şi prezentul dat: Sionul este muntele Moira, al jertfei lui Isaac(legătura patriarhi-monarhi), templul se construieşte prin descoperirea dumnezeiască, printr-o scriere insuflată lui David, aşa cum şi Moise construise Cortul Sfânt. Dumnezeu însuşi primeşte prin ardere jertfele după ce David se pocăieşte. Cultul înălţimilor,  repudiat în istoria cronistă, vede în jertfa lui Solomon pe muntele Ghibeon importanţa ce trebuia acordată Cortului Sfânt şi obiectelor de cult. Cronistul devine astfel un continuator al codului preoţesc..

            Diferenţele de perspectivă care apar între cele două “istorii” se explică atât prin modul de a înţelege şi de a se raporta la iconomia divină al autorilor acestora, cât şi prin contextul istoric în care au fost scrise. În fond, ele trebuie înţelese ca şi evangheliile sinoptice, în complementaritatea lor,  strălucind asemenea irizărilor prismatice.

Mai multe detalii puteţi găsi aici:

ÎPS Bartolomeu Anania – Sfânta Scriptură comentată

Preot prof. Ioan Sorin Usca – Vechiul Testament în tâlcuirea Sfinţilor Părinţi. PARALIPOMENA

Lect. dr. Alexandru Mihăilă – Introducere în studiul Vechiului Testament

 

Advertisements

2 thoughts on “Recensământul blestemat. Despre I Paral. 21, 1 (1)

Ce zici de asta?

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s